De dorul lui Drăgan Muntean

Marioara Murărescu
"Acasă" era pentru el Ţinutul Pădurenilor Hunedoarei"

"Era vedeta si totusi era om ca toti oamenii, cu dorurile si durerile lui... Ca toti oamenii, avea locul lui drag, pe care-l canta mereu si il purta oriunde prin lume. "Acasa" pentru Dragan Muntean era Tinutul Padurenilor Hunedoarei, acolo pastra icoane dragi si din preaplinul sufletului sau le daruia si altora. Dar intr-o zi de Sf. Gheorghe, oamenii de la munte si-au lasat satele si au coborat in Deva. Cu basmale albe de doliu, cu brad falnic impodobit dupa datina pentru cei care pleaca prea tineri, cu cantecele lor de ingropaciune, care vin din vremi de departe. Tocmai in acea zi, Televiziunea Nationala transmitea in reluare "Tezaur folcloric" - ultimul recital al lui Dragan Muntean, inregistrat impreuna cu Mariana Anghel in "Gala Mostenitorilor". Niciodata pana atunci, reluarea "Tezaurului" n-a fost programata asa, martea la ora 13:00. E oare ceva intamplator in lumea noastra? L-am urmarit pe Dragan in drumul lui spre glorie: parca se grabea, parca stia ca nu are prea multa vreme. Si dupa atatea drumuri, Dragan s-a oprit sa se odihneasca la Lesnic, aproape de casa lui cu tricolor... la numai 47 de ani. Mult prea devreme! Ca si pe scena, si la locul de odihna este mereu inconjurat de flori. Cand au drum prin Ardeal, colegii lui de cantec impart cu Dragan florile succesului, precum odinioara..."

FORMULA AS (602/2004)

Corina Pavel

La Festival cu Marioara Murărescu

(...) După succesul fulminant de acum doi ani cu „Moştenitorii”, Marioara Murărescu vine, aşadar, din nou la Cluj: ca preşedinte al juriului şi ca prezentatoare a spectacolului de gală.

Întâmpinarea din această pagină nu e o simplă reverenţă mondenă.

Prin prezenţa sa implicată, realizatoarea celebrei emisiuni „Tezaur folcloric” consacră definitiv evenimentul cultural de la Cluj, situându-l la nivelul celor de anvergură de prin alte părţi. Căci, într-adevar, autoritatea şi competenţa Marioarei Murărescu sunt legitimatoare. Ele n-au fost obţinute prin delegare, ci reprezintă consecinţa unei îndelungi şi severe iniţieri în folclorul muzical şi coregrafic, precum şi a unei mai puţin obişnuite pasiuni şi a intuiţiei valorilor.

În timp, i-am văzut multe emisiuni la televiziune, dar şi spectacole publice şi am realizat că puterea sa de seducţie constă, în esenţă, în ritualizarea ambianţei. Are un stil al vorbirii, în proximitatea poetizării, de o oralitate elaborată. Limbajul e împănat cu sintagme incantatorii care crează atmosferă şi dau semantismului o aură de vrajă. În momentele ei cele mai bune, prezentatoarea oficiază.

Este vorba, în cele din urmă, despre o vocaţie, dublată însă de o tehnică a persuasiunii. Marioara Murărescu seduce în aceeaşi măsură în care şi induce spectatorului ideea de valoare a cântecului şi jocului tradiţional.

Una dintre expresiile majore ale acestei orientări s-a actualizat în vremea din urmă în substanţiala emisiune de la TVR Cultural, „Patrimoniu etnofolcloric”. Dar, pe deasupra tuturor acestora, Marioara Murărescu a descoperit şi a susţinut o mulţime de talente, interpreţi ai cântecului popular.

Dintre aceştia o amintesc aici doar pe clujeanca Maria Dan Golban şi asta pentru că, în cazul ei, Marioara Murărescu a avut mână bună în dublu sens: Maria Dan Golban este atât o foarte talentată interpretă, cât şi redutabilă realizatoare a unei emisiuni folclorice la postul de televiziune NCN şi prezentatoare de spectacole folclorice. Iar acum, iată, ea este autoarea şi realizatoarea de fapt a Festivalului-concurs „Ion Cristoreanu”, aflat la a II-a ediţie. Ca şi Marioara Murărescu, pune o pasiune feroce în ceea ce face şi are o mentalitate de învingător. Vreau să spun că, la Cluj cel puţin, există o urmaşă a Marioarei Murărescu.

Petru Poantă în «La festival cu Marioara Murarescu» - Adevarul de Cluj, 24 septembrie 2004